"Indata ce este sigur ca i s-a dat ceva, parca doreste mai putin acel lucru; i se pare firesc ca il are. Incepe chiar sa-l irite indiferenta aceasta, si poate i-ar placea sa nu fie lasat singur, ca sa-si poata iubi atunci singuratatea, sa-si fagaduiasca si sa viseze la lucrurile unor apropiate ceasuri de meditatie care nu se implineau niciodata.
Cunoaste de mult chinul acestor bucurii care pier in clipa descoperirii lor, vacuitatea in care se trezeste atunci cand astepta sa aiba intr-adevar ceva de facut, sa gandeasca, sa lucreze."
Mircea Eliade, Intoarcerea din rai
No comments:
Post a Comment