- Prietene!
- ...
- Hei!
- Lasa-ma in pace, tu si cu fluturii tai albastri!
- Ce-i cu tine? Delirezi.
- Sunt trist!
- Cum adica? De ce?
- Acum sunt fericit!
- Nu mai inteleg nimic.
- Sunt beat, idiotule!
- Ah, inteleg...
- Nu ai cum sa intelegi!
- ...?
- Este ceva pur uman!
- Atunci pot sa invat.
- Poate...
- Tot ce este uman poate fi invatat.
- Ai dreptate.
- Spune-mi ce simti.
- O stii?
- Da, mi-ai mai vorbit despre ea... Este atat de libera.
- Nu, nu este Ea!
- Cine?
- Nu pot sa iti spun.
- De ce?
- Pentru ca sunt toate Ele.
- Inteleg...din trecut.
- Nu se poate sa intelegi!
- Ele sunt trecutul tau.
- Da.
- Le simti lipsa?
- Da... si acum si altadata.
- De ce le-ai iubit?
- Pe prima, pentru ca mi-a daruit primul sarut.
- Da, imi amintesc acum.
- Ce?
- Era frumoasa.
- Era demult...
- Mai este si acum.
- Cine stie pe unde...
- Putem afla.
- Nu vreau! A doua...
- Ei?
- A doua mi-a aratat ce este libertatea.
- Ce este libertatea?
- Eu!
- Tu esti libertatea? De ce?
- Pentru ca sunt!
- Ea cum era?
- Era tanara. Imi placea sa o privesc ore in sir.
- A treia? Sunt curios.
- A treia mi-a aratat ce este pasiunea.
- Ce este pasiunea?
- O forta.
- Nu inteleg.
- Pasiunea inseamna energie, dorinta...
- Imi aduc aminte. Dar...
- Stiu, am ranit-o. Am fost...
- Era necesar.
- Nu este adevarat!
- Da? Ce crezi tu ca este adevarat?
- Adevarul este ca oamenii mor.
- Dar inainte viseaza.
- Spera.
- Creeaza.
- Imi este tare dor de ea. Dar nu pot face nimic...
- Pacat.
- Ce urmeaza?
- A patra.
- Ascult.
- Ea mi-a aratat ce este efemeritatea.
- Adica...
- A fost doar o clipa din viata mea.
- Si apoi?
- Si apoi nu a mai fost. Imi este dor si de ea...
- Ciudat.
- Ploua.
- M-am plictisit de betia ta.
- Ploaia spala totul. Nu vreau sa ploua...
- Esti un idiot.
- Ploaia este apa, iar stropul sunt eu. Sau norul?
- ...stii ceva?
- Imi este dor de ce va fi.
- Eu plec.
- Unde?
- Sa ma imbat.
